Eroul Dumitru Lazea prea puțin cunoscut în Muscel, chiar dacă două străzi îi poartă numele

Eroul Dumitru Lazea prea puțin cunoscut în Muscel, chiar dacă două străzi îi poartă numele. Sâmbătă 3 octombrie 2020, de la ora 10.30, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la reînhumarea eroului lt. Dumitru Lazea, la Biserica Lereștii de Sus, autoritățile locale au organizat comemorarea și slujba de pomenire în memoria sa. Au participat zeci de lerereșteni și un sobor de preoți, iar după slujba de pomenire a eroului autoritățile locale au depus coroane de flori la monumentul eroului Dumitru Lazea.

Dumitru Lazea s-a născut în anul 1911, fiind primul din cei patru copii ai unei familii de gospodari din comuna argeşeană Lereşti. Absolvent al Liceului Dinicu Golescu, a urmat apoi Şcoala Militară de Infanterie „Principele Carol“, din Sibiu. La solicitarea sa, a fost trecut la trupele de grăniceri, cinci ani mai târziu fiind înaintat la gradul de locotenent. Cedarea Ardealului de Nord impusă la 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena l-a surprins pe Lazea în funcţia de comandant al plutonului de grăniceri din Diosig. El avea ca misiune să supravegheze un sector bihorean al graniţei cu Ungaria.

După cum spune profesorul de istorie Constantin Vătăşescu, ”căpitanul Gheorghe Rotaru, superiorul locotenentului Lazea, a înaintat conducerii armatei române un raport intitulat „Memoriu asupra incidentului de la Diosig, jud. Bihor, în ziua de 4 septembrie 1940, în urma căruia lt. Lazea a căzut mort în luptă“.

În acest document, se specifică faptul că tînărul ofiţer, respectând ordinele primite, rămăsese pe poziţii, pregătind retragerea la Marghita. Întrucât militarii transilvăneni erau afectaţi de pierderea Ardealului şi de soarta familiilor lor, el i-a constituit într-un grup şi i-a trimis înainte, păstrându-şi alături doar soldaţi din teritoriul necedat.

Stelian Pricope mai precizează în cartea ”Istorii neconvenţionale din Muscel” faptul că ”Revoltat de înmormântarea pe pământ străin a lt. Lazea, la data de 15 septembrie, comandantul Grupului 7 Grăniceri de la Alba Iulia, lt.col. Pompiliu Pîrvulescu, a intervenit energic pe lîngă comisia româno-ungară, constituită între timp la Turda, pentru ca trupul neînsufleţit al ofiţerului să fie adus în ţară şi predat familiei. Ca urmare, în localitatea Lokoshaza, s-a încheiat un proces verbal de identificare a cadavrului, iar pe 3 octombrie 1940, sicriul cu corpul neînsufleţit al ofiţerului-erou Dumitru Lazea a fost repatriat la Câmpulung Muscel, unde i s-au adus onoruri militare, fiind apoi depus în cimitirul din Lereşti.

La mormântul său s-a pus de strajă o cruce-monument de 3 metri înălţime, cu un postament ornat cu două săbii încrucişate, semn al bărbăţiei ostăşeşti. Astăzi, două străzi – una la Câmpulung şi alta la Lereşti, unde era casa lui părintească – îi poartă numele. În schimb, tot la Lereşti, o fântână săpată special şi care îi avea inscripţionat numele a fost demolată. În anul 1994, la Diosig a fost ridicată o cruce în memoria sa prin contribuţia poliţiştilor de frontieră ai subunităţii de aici.