Pescuiesc cu firele de curent căzute lângă lac
Zona „La Loturi” aflată la ieşirea din Câmpulung ai spune că delimitează un tărâm de altul. Un loc uitat de autorităţi, dar căutat de localnicii care stau în apropiere, mai ales de cei de o anumită etnie şi pescari. Fierul vechi şi peştii atrag oamenii ca un magnet. Din când în când locul îşi ia porţia de moarte şi nu ştim dacă de vină e soarta, vreun blestem sau edilii de la Câmpulung. Un copil a murit acum un an jucându-se printre ruinele Uzinei electrice aflată în apropiere, un bărbat şi-a găsit sfârşitul la fosta exploatare minieră, dar singura măsură luată a fost distrugerea scărilor din interiorul clădirii pentru a-i opri pe căutătorii de fier să îşi pună în pericol viaţa. La mică distanţă, lacul unde pescarii vin „să dea la peşte” dintr-un hobby greu de înţeles de soţiile lăsate singure acasă, aceeaşi nepăsare a autorităţilor a contribuit la alte tragedii. Un bărbat a murit electrocutat, altul a rămas paralizat pe viaţă şi un tânăr s-a ales doar cu o sperietură groaznică după ce curentul de sute de volţi i-a trecut prin tot corpul. Moartea îi alege pe cei care riscă pescuind mai ales pe un mal al bălţii, unde stâlpul de susţinere s-a rupt, iar firele prin care trece curentul electric s-au lăsat la 2-3 metri înălţime. Atinse de firul ud al undiţei pescarilor, „a trăi” rămâne la voinţa divinităţii.
Preferă pescuitul, discotecilor
Am descoperit locul plin de peşte, ghidaţi de un tânăr care doar ce a terminat liceul. Dragoş Boboc ne-a fost călăuză printre mărăcinii şi denivelările terenului accidentat reuşind să ne facem cărare până în locul unde se dă la peşte şi nimic altceva nu mai contează. Tânărul s-a „infectat” cu virusul „pescuitului” acum 6 ani şi de atunci nu a mai putut să lase undiţa din mână. Nu lipseşte de la „Steril” cum i se spune locului, preferând un sport care face bine psihicului, discotecilor şi cluburilor din oraş. Am aflat că duminica nu ai unde să arunci undiţa, şi trebuie să te scoli cu noaptea în cap pentru a prinde un loc liber. „Nu au făcut nimic de când a murit acel bărbat, e rupt parul de susţinere, iar stâlpul se va măcina şi el probabil. Sunt o grămadă de volţi care vin de la Centrală. Acolo s-a curentat un om, altul a rămas paralizat. De când s-au lăsat firele e pericol, dar oamenii tot vin la pescuit. Pe malul celălalt nu mă duc pentru că e riscul prea mare. Firele sunt la 2-3 metri înălţime. Acum e puţină lume, duminica nu ai loc să dai pe baltă. Dacă nu vii dimineaţă, nu ai loc. Mai ales la fire. Zici că-i atrage”, ne-a spus Dragoş Boboc.
Peştele le descreţeşte fruntea
Să scape de neveste, sau să se lase de fumat, pescarii nu ar lăsa undiţa din mână pentru nimic în lume şi asta am simţit-o pe pielea noastră când am fost la faţa locului. Am înţeles de ce îşi riscă viaţa oamenii într-un loc unde firele de curent căzute le pune viaţa în pericol. Fără să-şi dea seama pescarii de la Pescăreasa restabilesc un echilibru al naturii şi al lor personal. „Dacă era toxicitate mureau peştii. Dacă ei s-au adaptat, ne adaptăm şi noi. Cât ne ţin puterile, cât ne lasă nevestele stăm aici. E mai mult plăcerea de a prinde peşte, noi nu mâncăm peşte. Ni s-a luat. De vreo 25 de ani pescuiesc. Aici vin de 10 ani, deci am vechime. Ştim că pe malul celălalt a murit un om, a dat cu o lansetă mai lungă şi s-a prăjit. Pescuim şi acolo, dar suntem atenţi. Nu prea era peşte înainte, erau rari, până s-au înmulţit ei…dacă nu am fi noi aici să pescuim, ce s-ar întâmpla, nu ar mai avea loc peştii în apă”, ne-a povestit pescarul Gigi. Oamenii se duc acolo pentru că leagă prietenii, pentru că peştele le descreţeşte fruntea şi uită de necazuri, şi ignoră neajunsurile locului pentru că au „Fir întins”.
Comentariile sunt închise trackbacks dar pingback-urile sunt posibile.