Șocant! Un bărbat care vorbește cursiv 24 de limbi străine, inclusiv română, curăță covoare! Cum este posibil?

Într-un oraș din Statele Unite, plin de diplomați și ambasade, unde traducătorii pot avea salarii uriașe, locuiește un bărbat de 46 de ani, care, deși vorbește fluent peste 40 de limbi străine, printre care și româna, lucrează ca spălător de covoare. Vaughn Smith, care are o minte și abilități ieșite din comun, câștigă din spălatul de covoare mai puțin de 20 de dolari pe oră. Cum este posibil, a povestit pe larg cotidianul „The Washington Post”, care i-a publicot povestea extraordinară și a încercat să găsească explicații pentru capacitatea lui ieșită din comun de a memora limbi străine. Mai mult decât atât, jurnaliștii l-au convins să meargă la un centru specializat, unde i s-a făcut o scanare a creierului.

Vaughn Smith vorbește fluent opt limbi: engleză, spaniolă, bulgară, cehă, portugheză, română, rusă și slovacă. Dar poate să poarte o conversație în alte 25 de limbi. De asemenea, se descurcă în cel puțin 37 de limbi, dintre care 24 le vorbește suficient de bine pentru a purta conversații lungi. Poate citi și scrie în opt alfabete. Poate povesti în italiană, finlandeză și în limbajul american al semnelor. Învață singur limbi indigene, de la Nahuatl din Mexic, la dialectul Salish din Montana. Calitatea accentului său în olandeză și catalană îi uimește pe vorbitorii nativi.

Iată cum își definește Vaughn abilitățile:

Fluent – poate purta cu ușurință o conversație pe orice subiect, poate citi și scrie fără dificultate în: engleză, spaniolă, portugheză, rusă, cehă, slovacă, bulgară și română.

Conversațional – este capabil să aibă conversații aprofundate, pe o gamă largă de subiecte, dar uneori trebuie să se oprească pentru a se gândi la anumite cuvinte, însă poate citi și scrie în: croată, finlandeză, italiană, letonă, nahuatl și sârbă.

Intermediar – poate purta conversații simple despre mai multe subiecte, dar are nevoie de mai multe pauze, poate citi și scrie câte ceva.

Limbajul american al semnelor: catalană, olandeză, franceză, germană, maghiară, islandeză, irlandeză, norvegiană și poloneză.

Noțiuni de bază – poate vorbi și înțelege o mare varietate de fraze pe teme de bază, cum ar fi viața de zi cu zi și călătoriile, poate scrie și citi în unele dintre ele, dar nu în toate: amharică, arabă, estoniană, georgiană, greacă, ebraică, indoneziană, japoneză, lakota (dialect amerindian), lituaniană, mandarină, navajo, salish, singaleză, suedeză, ucraineană și galeză.

O oarecare familiaritate – cunoaște aproximativ 100 de cuvinte și fraze de prezentare: mongolă, vietnameză, tzotzil și zapotec.

Vaughn nu este interesat să impresioneze pe nimeni. A numărat și a enumerat limbile pe care le știe doar pentru că i-a cerut jurnalista Jessica Contrera. Dar este conștient că poate să-și amintească nume, numere, date și sunete mult mai bine decât majoritatea oamenilor. Chiar și pentru el, acest lucru a fost întotdeauna un mister.

Cum a învățat română

Sandra avea 20 de ani, se afla în plin divorț și îi creștea pe Vaughn și pe fratele său într-o țară cu totul nouă pentru ea. Când și-a dat seama că fiul ei nu se conecta cu alți copii așa cum ar fi trebuit, l-a dus la un psiholog, care i-a spus că Vaughn era doar „muy, muy intelligente” (foarte, foarte inteligent, în spaniolă – n.r). Dar pe măsură ce băiatul a crescut, mama a înțeles că era mai complicat de atât.

„Nu doar că are un creier mare, dar are și o inimă mare. Și asta este problema. Pentru că el este foarte sensibil. Și tinde să creadă că nu este dorit sau că nu este iubit.”, explică femeia.

La 14 ani, Vaughn s-a mutat cu tatăl său, într-un apartament la subsol aflat nu departe de numeroasele ambasade din Washington D.C. Nu mai trebuia să se teamă să arate că este diferit de colegii săi de clasă. Elevii de la liceul lui erau din întreaga lume și vorbeau alte limbi. Exista o gașcă de elevi brazilieni, așa că a început să învețe portugheza… S-a împrietenit cu un frate și o soră, care îi scriau liste de fraze în limba română și efectiv Vaughn le memora pe toate. În weekend-uri, lua autobuzul până la biblioteca Martin Luther King Jr., unde descoperise că exista cea mai bună colecție de cărți de limbi străine din oraș. Vaughn spune că de fiecare dată când citește ceva într-o carte, își poate aminti apoi totul aproape perfect.

Ce l-a determinat să nu își continue studiile

Dar la 17 ani, mama sa l-a mutat înapoi în Maryland. Vaughn a fost admis la cursul de limbă rusă de cel mai înalt nivel în noua sa școală, deși nu mai făcuse niciodată ore de rusă. Diploma sa de absolvent de liceu avea să fie însă ultima pe care o va primi. Un consilier l-a încurajat să se înscrie la o școală de meserii pentru asistenți medicali, dar nu a fost admis. „Odată ce s-a întâmplat acest lucru, am renunțat la idee, iar acesta a fost finalul” studiilor, își amintește Vaughn.

Vaughn a fost zugrav, bodyguard, tehnician pentru o trupă de punk rock și curier. În zilele în care nu are covoare de curățat, îl ajută pe un prieten cu geamurile clădirilor de birouri.

Pe parcursul a două luni, reporterul „The Washington Post” a verificat abilitățile lingvistice ale lui Vaughn, a intervievat 10 persoane care l-au văzut ani de zile folosindu-și cunoștințele și l-a urmărit în timp ce purta conversații în 17 limbi. L-a dus la o conferință internațională pentru poligloți și l-a văzut acolo pe Vaughn trecând de la o limbă la alta în timp ce vorbea și povestea cu participanți în galeză, bulgară, sârbă, norvegiană și altele.

Ce a arătat scanarea creierului

O cercetătoare în neuroștiințe, Evelina Fedorenko, încearcă la Boston de mai mulți ani să descopere care este secretul persoanelor cu abilități lingvistice avansate. Timp de două ore, creierul Vaughn Smith a fost scanat printr-un examen RMN funcțional, trecând printr-o serie de teste: a citit cuvinte în limba engleză, a urmărit cum se mișcă pătrate albastre și a ascultat limbi străine, unele pe care le cunoștea, pe altele nu. În tot acest timp, aparatul a înregistrat imagini tridimensionale ale creierului lui Vaughn la fiecare două secunde.

Fiecare imagine împarte, în esență, întregul său creier în cuburi de doi centimetri și monitorizează cantitatea de oxigen din sânge în fiecare dintre ele. De fiecare dată când zonele de procesare a limbajului sunt activate, acele celule folosesc oxigen, iar sângele intră pentru a le reface rezerva. Urmărind locul în care au loc aceste schimbări, cercetătorii pot identifica exact ce părți ale creierului lui Vaughn sunt folosite pentru limbaj.